"dor de noi
câtă viață, câtă viață, e-ntr-a dragostei chemare,
și cât soare și cât soare este-n roua de pe floare!
te rog să mă mai strigi iubito, cu inima-ți fierbinte,
să îți sărut eu lacrima din privirea ta cuminte!
o, câte flori ai pus în mine și toate mi-au înflorit!
câte nopți fierbinți, senine, cu stele ne-au răsărit!
strigă-mă te rog, iubito, să-ți răspund cu nesfârșirea
care vie mă pătrunde atunci vând eu te privesc,
o, ce dulce-nfiorare simt când îmi privești privirea,
o, ce dulce nesfârșire simt când simt că te iubesc!
e nimic viața iubito, fără atingerile noastre,
ce-ar fi noaptea de iubire, fără bolta înstelată?
ce-ar fi noaptea de iubire fără șoaptele albastre,
sau sărutul nostru dulce, fără a iubirii șoaptă?
cât aștept iubito timpul să ne-aducă împreună,
ce frumoasă e iubirea, în umbra clarului de lună,
sunt flămând de-a ta privire și de ale tale șoapte
și mi-e dor de strălucirea ochilor tăi în noapte!"
Comentarii
Trimiteți un comentariu