De ce e important sa citesti inca de mic

Se vorbeste foarte mult despre text, teoria textului in sens ori semiotica textuala, naratologie, de aceea consideram inspirata incercarea de a enunta cateva definitii ale textului, ajungand in final la receptarea acestuia si implicit la lectura tabulara: “Textul, cum o indica si etimologia textus tesatura e un ansamblu drastic inter-relationat, caracterizat de continuitatea si stabilitatea sensului." Textul este o secventa de fraze caracterizate prin texticitate, textul este inlantuirea semantica si sintactica a mai multor unitati, in general fraze orientate configurational si inaintand catre un sfarsit.

Textele sunt verbalizari orale sau scrise - emise in situatie, adica realitati semiotice complexe si pluridimensionale stratificate la nivele diferite. Un text nu este altceva decat expansiunea unui semem, este rezultatul expansiunii a multor sememe, dar este productiv din punct de vedere teoretic, si trebuie sa se accepte ca textul poate sa fie redus la expansiunea unui singur semem central. Textul literar are ca scop producerea unui sens posibil, in care receptorul participa la generarea acestuia coproducandu-l. textul reprezentand o multiplicitate de sensuri si de strategii de combinare, fapt pentru care trebuie studiat in mai multe feluri, prin mai multe metode complementare, caci el este subordonat in acelasi timp semanticii, sintaxei, logicii, retoricii si altor stiinte.

Conform opiniei lui Dumitru Irimia..in desfasurarea campului tensionat, comunicarii lingvistice, textul isi defineste identitatea prin modul specific de convergenta a celor patru dimensiuni diferite constitutive, cu originea in raporturi pe care factorii le contin. Pentru un adult care cunoaste mecanica limbajului scris, litera e mai simpla decat silaba cazul mai simplu decat cuvantul. Dar acesta nu e deloc asa pentru copilul care vede intaia data un text scris. Pentru el cuvantul sau chiar fraza, formeaza un desen a carui fizionomie generala il captiveaza mai mult decat literele izolate pe care le distinge in ansamblu. Atingerea acestui nivelului de receptare tabulara presupune o evolutie lenta ce trece, conform danezului M. Jansen, prin patru faze:
1. dupa perioada de initiere, denumita rebus reading, lectura incepe cam pe la 9-10 ani sa se configureze ca o activitate placuta, fara a avea insa un scop bine definit, caracterul ei emotional e foarte evident, comprehensiunea neconstituind o preocupare capitala.
2. pe la 11-12 ani elevul dispune de o capacitate sporita de intelegere: e in stare sa raspunda unor intrebari despre cele citite, isi poate controla in oarecare masura ritmul performarii, apare o tendinta de smulgere din tirania cuvantului de cuvant.
3. pe la 13-14 ani se schiteaza o abordare critica, textul e supus interogatiilor, sunt sesizate unele contradictii sau puncte vulnerabile, autorul incepe sa-si piarda aura - elevul descoperindu-se ca sursa de valorizare.
4. la 15-16 ani, lectura devine fiabila, adaptandu-se scopurilor urmarite: e liniara, dar si selectiva, uzeaza de viteze si modalitati variate, cititorul e capabil sa esentializeze, sa compare ceea ce are sub ochi cu ceea ce s-a mai scris inainte pe aceeasi tema.

Progresele ulterioare vizeaza adancirea si extinderea abilitatilor dobandite. Asadar - daca nu v-ati dat seama pana acum, este important sa citim inca de mici deoarece astfel ne putem dezvolta viziunea asupra a aceea ce ne inconjoara, acest fapt ajutandu-ne sa devenim mult mai deschisi, iar in cele din urma sa avem si pareri proprii.